sigla

Concursul Interjudeţean de Matematică-Informatică
„Grigore Moisil”

Tîrgu Mureş 2018

Despre Grigore Moisil

112 ani de la nașterea matematicianului Grigore Moisil

Matematicianul Grigore Moisil s-a născut la 10 ianuarie 1906, la Tulcea. Studiile liceale le-a făcut la Vaslui, între 1916-1918, și la București, între 1918-1923.

Au urmat studiile universitare la Facultatea de Științe din București, terminate în 1926, an în care și-a luat licența în matematici. Și-a susținut teza de doctorat, cu tema „Mecanica analitică a sistemelor continue”, în anul 1929, după care și-a continuat pregătirea la Paris (1930-1931, 1932) și la Roma (1931-1932), după cum se arată în Dicționarul „Membrii Academiei Române”, Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, București, 2003.

Din 1939 este profesor la Catedra de Calcul Diferențial și Integral la Universitatea din Iași, inaugurând primul curs de algebră modernă ținut la o universitate românească. În 1942 este chemat la Universitatea din București, unde a predat, până în 1973, la Facultatea de Științe, ulterior la Facultatea de Matematică-Fizică, precum și la Facultatea de Filosofie (cursuri de analiză matematică și logică matematică, algebră, fundamentele matematice de logica proporțiilor).

A organizat, în 1962, Centrul de Calcul al Universității din București, fiind numit director onorific, iar în perioada 1949-1973 a fost șef de sector pentru algebră aplicată la Institutul de Matematică al Academiei Române.

Între anii 1946-1949, Grigore Moisil a fost Ambasador al României în Turcia.

Este fondator al școlii de algebra logicii și teoria algebrică a mecanismelor automate, având, totodată, o activitate de pionierat în aplicarea analizei funcționale în mecanică și în geometria diferențială, precum și în domeniul lingvisticii matematice, ocupându-se de traducerea automată prin calculator, de modele logice ale limbii ș.a. Este autorul unor lucrări esențiale în algebră, analiza matematică, teoria ecuațiilor cu derivate parțiale, fizica matematică, teoria algebrică a mecanismelor automate, geometria diferențială, teoria probabilităților, lingvistica matematică, mecanica mediilor continue ș.a. Grigore Moisil a construit un model algebric al logicilor lukasiewicziene tri-și tetravalente, numite astăzi „Algebrele Lukasiewicz-Moisil”.

Dintre lucrările sale amintim: „Fundamentele matematicii” (1949), „Teoria algebrică a mecanismelor automate” (1959), „Circuite cu tranzitori” (două volume, 1961-1962), „Funcționarea reală a schemelor cu contacte și relee” (1965), „Încercări vechi și noi de logică neclasică” (1965), „Elemente de logică matematică și teoria mulțimilor” (1968), „Lecții despre logica raționamentului nuanța” (apărută postum, în 1975).

Grigore Moisil a fost membru al Academiei de Științe din Bologna, al Academiei de Științe din Messina, al Academiei de Științe din Varșovia, al Societății Regale de Științe din Liege, al Institutului Internațional de Filosofie din Paris, al Societății Matematice Franceze, al Asociației de Logică Simbolică din Oslo, vicepreședinte al Uniunii Internaționale de Istorie și Filosofia Științelor.

La 2 noiembrie 1948 devine membru titular activ al Academiei Române. Distins, în 1964, cu titlul de „Om de Știință Emerit” și laureat, în același an, al Premiului de Stat, matematicianul Grigore Moisil a primit, de asemenea, titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Științe din Bratislava și Ordinul bulgar „Sf. Metodiu și Chiril”.

S-a stins din viaţă la 21 mai 1973, la Ottawa, în Canada.